Tiger
Moderator ****
 Inregistrat: acum 18 ani
Postari: 496
|
|
Mazarea
Importanta mazarei
Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.
In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.
Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.
Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.
In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.
Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.
Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.
Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.
Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.
Raspandire, Suprafata, Productii
Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50° latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive ( la peste 25-28° C avorteaza florile sau pastaile ), secetei si daunatorilor.
Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha .
Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada ( 1,39 mil. ha ) urmata de China ( 750 mii ha ) si India ( 700 mii ha ) , Franta ( 417 mii ha ) , Ucraina ( 300 mii ha ) , Germania ( 164 mii ha) si Danemarca ( 60 mii ha).
Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.
In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta.
Evolutia suprafetei cu mazare in Romania
Anul 1939 1952 1971 1973 1987 1992 2001
Suprafata (mii ha) 31 109 59,2 12,5 100 22 15
Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha.
Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp.
Sistematica, Soiuri
Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :
a) Pisum sativum – mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;
b) Pisum arvense – mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor, florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.
Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.
Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata, pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina.
Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania
Soiul Origine Perioada de vegetatie
(zile) Tulpina la maturitate MMB
(g) Zona de cultura
Alfetta Olanda 73-87
Alina Romania 69-90
Atol Franta 85-87
Baccara Franta 70-80
Caracal 39 Romania Soi de toamna
Corina Romania 70-85
Dora Romania 70-82
Eiffel Franta 75-85
Grafila Germania 68-86
Loto Franta 75-85
Magistra Romania 75-85
Marina Romania 80
Mona Romania 75-85
Montana Olanda 72-85
Monique Franta 66-82
Profi Danemarca 72-87
Renata Franta 73-88
Rodil Romania 70-90
Spirit Franta Soi de toamna
Turbo Germania 72-75
Vedea Romania 82-85
Particularitati biologice
Radacina – la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul superficial de sol, dar poate ajunge uneori la 1 m pe solurile aluviale.
Pe radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobiunm leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita existentei in sol a tulpinilor bacteriene.
Cele mai multe nodozitati sunt distribuite pe ramificatiile radacinii raspandite in stratul superficial de sol unde regimul aerohidric este favorabil.
Tulpina – are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 60-150 cm in functie de soi si conditiile climatice.
Tulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea frunzelor. La subsoara frunzelor bazale ale tulpinii se diferentiaza cate un mugure vegetativ, care la unele soiuri si in conditii de densitati reduse poate da nastere la ramificatii ale tulpinii.
La mazarea cu frunze normale tulpina ramane in pozitie erecta sau semierecta pana la inflorire, dupa care pe masura ce se formeaza pastaile si boabele cresc in greutate, planta se apleaca, iar la maturitate se culca pe sol deoarece tesuturile tulpinii sunt slab dezvoltate.
Frunzele – sunt paripenat compuse, prezinta 1-3 perechi de foliole, la baza prezinta stipele mari, iar in patea terminala carcei.
La mazarea tip afila, foliolele sunt transformate in carcei, care fixeaza plantele intre ele, formeaza o retea in lan care mentine plantele in pozitie erecta, pana la maturitate, daca vremea este ploioasa apa se scurge repede, lanul se poate recolta intr-o singura trecere cu combina si pierderile de boabe sunt reduse.
Florile – sunt grupate in racente dispuse la subsuoara frunzelor de la etajele 4-7 ale tulpinii, la fiecare etaj se formeaza 2-3 flori, de culoare alba.
O floare prezinta 5 sepale concrescute ; 5 petale libere ( stindard, 2 aripioare superioare si 2 petale inferioare care formeaza luntrita ) ; androcelul cu 10 stamine, din care 9 unite si una libera; gineceul cu ovarul superior, monolocularul, cu numar diferit de ovule in functie de soi si stigmat maciucat.
Florile sunt hermafrodite si polenizarea este autogama.
Inflorirea este esalonata, cu un procent redus de fructificare in conditii de seceta si arsita.
Fructul – este o pastaie cu 3-6 boabe in functie de soi, pastaile sunt usor dehiscente la maturitate, se deschid datorita alternantei de umiditate si caldura intre zi si noapte si creeaza dificultati la recoltare si pierderi mari de boabe prin scuturare in cazul recoltarii divizate.
Semintele – la maturitate au marimi variabile in functie de soi, conditiile climatice din cursul perioadei de vegetatie si tehnologia de cultura, pot avea tegumentul neted sau zbarcit, de culoare alb rozie sau verzuie, cu MMB intre 200-350 g.
Datorita actiunii agresive a aparatului de treier al combinei si a manipularilor mecanice boabele se fisureaza si se sparg usor.
_______________________________________
|
|
